Explicație:
Opera „La conac” de Ion Luca Caragiale se deschide cu imaginea unui călăreț pe nume Silviu. Aflăm despre el faptul că vine dinspre Poienița și se îndreaptă către conacul unui boier din Sălcuța, întrucât îi datora plata arendei, în valoare de cincizeci de galbeni. În timp ce călărea, tânărul admiră încântat, parcă vrăjit, peisajul ce se întindea în fața ochilor săi („Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adâncă, sclipește undoind aerul dimineții calde, iar în păduriștea de mesteacăni de pe poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri”).
