Răspuns: Eram într-o seară friguroasă de toamnă, mai exact ultima din acest an. Frunzele erau căzute, păsările călătoare erau plecate, totul era înconjurat de o liniște nemaipomenită... Când se făcuse târziu am încercat să mă culc, deoarece aveam școală a doua zi. Adormisem și visam cum o doamna înaltă și majestică era învelită într-o mantie albastră și albă mergea spre un deal acoperit de un covor de frunze ruginii. Ciudat, acel loc semăna într-un mod deosebit cu dealul din spatele casei mele unde obișnuiam să mă joc... Devenind din ce în ce mai curios m-am apropiat de ea și chiar înainte să o întreb cine este aceasta bătu o dată din palme iar pământul se cutremură sub picioarele mele și tot covorul imens de frunze se transformă, deodată, într-o zăpadă imensă de un alb imaculat. Șocat și bucuros că iarna venise, m-am dus spre doamna ce deținea iarna și am intrebat-o:-Cine ești și cum ai făcut asta. cu o voce mirată-Sunt persoana ce toți copii o așteaptă și am făcut asta prin puterea sărbătorilor.Și chiar înainte să o mai întreb de unde este aceasta făcuse ca tot să se transforme într-un negru, iar aceasta dispăruse misterios, imaginea acelui deal dispărea din ce în ce mai mult , până.... m-am trezit! Eram așa mirat și surprins de cele întâmplate încât m-am ridicat din pat și în loc să adorm am gonit spre geamul ce are vedere în spatele casei. Am văzut cum din nori fumurii o sumedenie de fulgi de zăpadă se așezau pe pământul înghețat. Am stat și am admirat dansul fulgilor de zăpadă până am văzut o siluetă cunoscută. Era doamna din vis ce a transformat totul într-un peisaj de iarnă. Aceasta mergea în depărtare spre pădurea din vârful dealului. Când m-am reîntors în pat nu am putut dormi așa că m-am uitat în ceas și am văzut că era începutul lui Decembrie, așa că am rostit în gând:
-Bun venit iarnă...
Sper să îți placă, am stat mult să o compun !
