Răspuns:
„Este mai bine ca anul trecut. Nu este nimic interpretabil. Un copil care a învățat ar trebui să ia peste 9.50. La subiectele astea nu prea aveai unde să pierzi din neatenție”, a spus Carmen Stoica, profesoară de limba română.
La primul subiect, la subpunctul cu antonimele date, răspunsul era: pentru frumoasă antonimul era urâtă, pentru bucurie antonimul era tristețe, iar pentru venea – pleca.
Rolul cratimei în secvența încât p-aci era putea fi explicat în mai multe feluri. „Aici, puteau scrie că rolul cratimei era eludarea unei vocale sau rostirea împreună a două cuvinte, sau că desparte două părți de vorbire. Puteau să spună mai multe variante”, a spus Carmen Stoica.
La cel de-al treilea subpunct de la primul subiect, care se referea la transcrierea cuvintelor care se referă la timpul acțiunii, acestea erau: a fost odată ca niciodată, a doua zi, spre seară, într-o zi.
La cel de-al patrulea subpunct, în care se cerea formularea a două idei principale/secundare, răspunsul era pentru ideea principală: „Împăratul avea în grădina sa un măr de aur”. Idei secundare puteau fi: „Pomul face roade, dar împăratul nu vede merele”, „Împăratul nu se bucură de roade”. „Aici nu mi se pare o idee foarte bună să scrie și idei principale și idei secundare. Ei aveau voie să scrie poate o propoziție principală, fie una secundară. Copiii vor scrie la întâmplare o propoziție principală, una secundară. Le putem combina în toate felurile posibile. Eu le-aș fi făcut pe amândouă principale”, a mai spus Carmen Stoica.
