Răspuns :
Depresiunea subcarpatica este de 2 tipuri:depresiune subcarpatica interna si externa.Depresiunile subcarpatice interne
- sunt situate la contactul cu muntele avand dimensiuni reduse, ele rezultand prin actiunea de eroziune a raurilor care iesind din zona montana patrund in zona subcarpatica cu roci friabile: marne, argile, nisipuri, pietrisuri, pe alocuri conglomerate si gresii;
- pozitia geografica le confera un climat de adapost dar si o influenta a muntelui , acestea dand specificitate activitatilor economice (materiale de constructii, prelucrare lemnului, cresterea animalelor), care sunt in stransa legatura cu spatiul montan prin aprovizionarea cu materii prime;
- de la est la vest depresiunile incep cu Horezu numita si Hurez, situata pe Valea Luncavatului;
- aceasta depresiune este legata spre est cu depresiunea Bistrita - Costesti iar spre vest cu Depresiunea Slatioara (Cerna Oltetului);
- la sud depresiunea este strajuita de Magura Slatioarei 767 m iar la nord de masivul calcaros al Builei;
- Depresiunea Horezu se continua spre vest cu depresiunile Slatioara (Cerna Oltetului) avind la sud tot Magura Slatioarei terminandu-se spre nord printr-un glacis destul de extins cu livezi si fanete urmata de presiunile Polovragi pe Oltet, Baia de Fier pe Valea Galbenului si Novaci pe Gilort;
- inainte de a patrunde in Subcarpatii Olteniei raurile strabat spatiul montan, formand chei spectaculoase in calcare: Cheile Oltetului (pe Oltet) unde sunt situate pestera si Manastirea Polovragi si Cheile Galbenului cu Pestera Muierii de la Baia de Fier;
- in continuarea depresiunii Novaci sunt prezente o alta serie de depresiuni de marime mai mica: Aninis, Carpinis si Crasna marginite la sud de Dealul Sacelu;
- in continuarea ulucului depresionar se afla depresiunea Bumbesti Jiu care se gaseste la confluenta raului Sadu cu Jiul;
- intre Jiu si Motru trecerea se face printr-o serie de gruiuri piemontane legate de munte cu sate adunate in partile mai joase si risipite in partile inalte;
- in sudul gruiurilor piemontane raurile ce coboara din nord au favorizat formarea mai multor unitati depresionare sub forma de uluc avand inseuari joase intre ele;
- de la vest la est se intalnesc depresiunile Pades pe Motru, Tismana, (pe Tismana), Pestisani pe Bistrita Gorjeana, Arcani pe Jales si Stanesti - Lelesti pe Susita;
- intregrul grup depresionar poarta denumirea de depresiunea Tismana
Cea externa:
sunt situate in sudul dealurilor subcarpatice interne, de-a lungul vailor avand caracteristici intracolinare;
- intre Bistrita Valcii si Gilort sunt mai putin dezvoltate, acest lucru explicand inaltimea mai ridicata a inseuarilor dintre ele;
- cea mai mare depresiune est Targu Jiu - Campu Mare care se intinde intre vaile Gilort si Tismana pe aproximativ 60 km;
- pe intreaga suprafata se iregistreaza altitudini sub 200 m; la Targu Jiu altitudinea este de 169 m;
- culoarul depresionar Targu Jiu - Campu Mare este impartit in trei compartimente:
Ciuperceni - Calnic in vest;
Targu Jiu in partea centrala; ambele prezinta un relief de terase foarte bine dezvoltat si cu lunci foarte intinse;
Depresiunea Targu Jiu - Campu Mare, situata in partea de vest a Subcarpatilor Getici, este marginita la nord de Dealurile Gorjului (dealuri subcarpatice interne), iar la sud de Dealul Bran (333 m, deal extern); spre est se intinde pana la Gilort, iar spre vest pana la Motru; depresiunea are altitudini reduse pentru o regiune subcarpatica (sub 300 m), este strabatuta de Jiu, si are aspectul unui "camp mare" (de unde si denumirea de Campu Mare).
- La sud de Targu Jiu s-a format o adevarata campie de subsidenta;
- Campu Mare pe Valea Cioianei la nord de Dealul Bran, comunica cu depresiunea Targu Jiu prin inseuarea de la Copacioasa;
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Geografie. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Ne bucurăm să vă revedem și vă invităm să ne adăugați în lista de favorite!