Explicație:
Personificat cu ajutorul verbelor ("se desprinde", "alearga", "urca", "inainteaza"), drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. Asemenea ramei unui tablau, el separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman.
Descrierea initiala a drumului, supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice, introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului XX, cu aspecte topografice, etnografice (hora), sociale. Descrierea caselor ilustreaza, prin aspect si asezare, conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea, Glanetasu) in desfasurarea narativa. Crucea stramba de la marginea satului, cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza tragismul destinelor.
Descrierea finala incheie simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora șoselei - viața: "Drumul trece prin Jidovita, pe podul de lemn, acoperit, de peste Somes, si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput..."
