Răspuns:
În informatică, un fișier este o colecție de orice natură ce cuprinde date, stocate de obicei pe un dispozitiv de stocare numit și „purtător de date”; un echipament modern este de exemplu discul dur. Termenul englez corespunzător fișierului este file (citit /fail/). Procedeul și algoritmul folosit pentru alocarea de spațiu unui fișier pe dispozitivul de stocare se numește „alocare de fișiere” (în engleză file allocation). Alocarea asigură accesul utilizatorilor la fișiere și facilitează lucrul cu acestea.
Un dispozitiv de stocare poate găzdui în general mai mulți purtători de date, fiecare cu mai multe fișiere, chiar de ordinul a sutelor de mii. Pentru folosirea lor (creare, încărcare cu date, citire, modificare, renumire, relocare în cadrul ierarhiei, ștergerea conținutului, ștergerea fișierului și alte operații) ele sunt organizate de obicei într-un sistem ierarhic. Pentru accesare este nevoie mai întâi de citirea tabelei de conținut a purtătorului de date (în engleză Table of content, prescurtat TOC). Datele de identificare ale fișierelor sunt calea (path), numele (name) și extensia (extension). Acestea trei luate împreună determină univoc fiecare fișier aflat pe dispozitivul de stocare respectiv.
Procedeele de creare și actualizare a fișierelor de pe un purtător de date necesită un „sistem de fișiere” (file system). Acesta determină în primul rând tipul tabelei de conținut al acestui purtător de date, ca de exemplu FAT, FAT32, NTFS și altele.
Fișierele mai pot conține și programe în formă de text sau codificate cu cifre, în sistemul binar. Pentru a fi executate programele trebuiesc întâi încărcate de pe dispozitivul de stocare în memoria de lucru a calculatorului respectiv și, la nevoie, transformate în cod executabil.
