Era toamnă. Păsările călătoare plecaseră. Rămase numai una mică. Aceasta avea o aripă ruptă şi nu putea să zboare. Mica pasăre se duse atunci în pădure, să ceară ajutor de la arbori. Ea îi întreabă pe toţi cu glas duios: - Vreți să mă lăsați să trăiesc între ramurile voastre până s-o face vremea bună? Eu nu pot zbura mai departe, pentru că am aripa frântă. - Nu pot I îi răspunse fagul. Mi-e destul că port de grijă ramurile mele. Du-te de aici! - Nici eu nu pot! Îi zise stejarul. Mă tem că-mi vei mânca ghinda. Du-te în altă parte! Tot cam în felul acesta o goniră şi ceilalți arbori ai codrului. Iată însă că o zări bradul ..."
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Ne bucurăm să vă revedem și vă invităm să ne adăugați în lista de favorite!