Acum mult timp. Pe cand aveam 5 ani, mergeam mereu in fața blocului sa ma joc cu prietenii mei si colegii de la grădiniță. Însă intr-o zi, lângă bloc, era un ștrumf. Fiind mică, m-am speriat puțin dar nu am fugit și, din contră, l-am intrebat:
-Hey! De ce plangi?
-Buna... Ma mir ca te interesează. Spuse strumful.
- Daca nu m-ar fi interesat aș fi trecut pe langa tine fără sa te bag in seama.
-Eh.. Multi copii se sperie de mine si ma fac un ciudat doar pentru ca sunt un ștrumf...
- De asta esti tu supărat? Nu mai sta aici singur! Nu îi mai baga in seama. Nu e greu. De exemplu poti fi prieten cu mine. Am spus eu.
-Bine, dar sper ca tu nu vei răni ca ceilalți.
De atunci am acum multe aventuri si inca suntem prieteni. Si asta este o ținere de minte. Sa nu iti pese niciodata de ceea ce cred alții despre tine!
Explicație:
Sper ca este bine și că te am ajutat c: (Probabil mai exista mici greșeli dar am scris repede, poti modifica unde crezi ca este greșit) Mulțumesc!!
