Pupăza din tei
de Ion Creangă
Jo
to
Şi cum mă scol, indată mă şi trimite mama
cu demâncare în ţarină, la nişte lingurari ce-i
aveam tocmiți prăşitori, tocmai în Valea-Seacă,
áproape de Topolița.
Şi pornind eu cu demâncarea, numai ce
şi aud pupăza cântând:
Pu-pu-pup ! pu-pu-pup ! pu-pu-pup !
Eu atunci, să nu-mi caut de drum tot îna-
inte ? Mă abat pe la tei, cu gândul să prind
pupăza, căci aveam grozavă ciudă pe dânsa:
nu numaidecât pentru pupat, cum zicea mama,
ci pentru că mă scula în toate zilele cu noaptea-n
cap din pricina ei. Ei cum ajung în dreptul
teiului, pun demâncarea jos în cărare pe muchea
xdealului, mă sui încetişor în tei care te adormea
de mirosul... floarei, bag mâna în scorbură,
unde ştiam şi, norocul meu !...
clamarii.
Scrie cel putin trei reguli de asezare a textului in pagin
e reies din cele doua texte.​