Răspuns :
Lacrimi de toamnă
Încet, dar sigur, anotimpul toamna se risipește-n surâsul nemărginit
al văzduhului, se-apropie de malurile pârâurilor foșnitoare, adună
ritmuri vechi, peste liniștea frunzelor bolnave.
Scăldate, din plin, de amintirea paradisului pierdut al verii,
tablouri umed - arămii inundă ochii mirați ai copiilor.
Acum, porțile școlilor s-au deschis iar, ca niște uriașe speranțe,
numărând pe șoptite bobocii.
Îngeri cu chip de nori plutesc peste visuri incerte…
Parfumul livid, din cămășile crizantemelor multicolore,
ascunde discretă - nfiorare : nostalgia timpului simplu, ce-ar fi fost
să nu mai treacă.
E vale și umbră, printre cărările de sus ale gândului…, statuile par
și mai triste, sub ceara picurată lin, în broderia de plumb
a cerului mut.
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Ne bucurăm să vă revedem și vă invităm să ne adăugați în lista de favorite!