Frunza după Emil Girleanu re Vântul începu să bată. Zilele erau mai răcoroase. Apusurile înroșeau pământul. Frunza își simțea puterile slăbite. Greu putea să ţină piept vântului. Se clătina în toate părțile. Câteva prietene fluturară prin aer. Curând rămase numai ea în tot copacul. Ramurile goale se loveau unele de altele. Parcă tremurau de frig. Deasupra era cerul cu nori grei ca de bumbac. Stoluri întregi de păsări plecau în şir. Frunza băgă de seamă că și cuiburile rândunelelor rămăseseră goale. De povestit rog
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Ne bucurăm să vă revedem și vă invităm să ne adăugați în lista de favorite!