Ok
O calatorie cu peripetii
Intr-o zi frumoasa de vara , cand soarele stralucea arzator , am decis sa mergem intr-o excursie la munte eu si prietenii me.Zis si facut
Ne-am pregatit.Mama celei mai bune prietene ne asigura drumul.
Dupa ce am mers un timp,am ajuns
Privelistea era incantatoare.Razele calde ale soarelui ne mangaiau.Aerul de munte era minunat.Am decis sa inchiriem o cabanuta la care sa stam peste noapte
Pana la venirea noptii , am hoinarit prin padure.Cand am decis sa ne intoarcem,ne-am pierdut.Cerul era destul de intunecat,cand vedem un om care statea cu spatele si cand a auzit un sunet , s-a intors in spate si ne-a vazut.Acesta era o....vulpe? Cu totii am ramas uimiti de fața acestuia de vulpe.Acea ”vulpe” mergea in doua picioare...Cu totii am crezut ca visam si ca ne inseala privirile...Dar,ne-am dat seama ca era adevarat
Vulpea:
-Ce faceti aici,cand intunericul a cuprins deja cerul? Este frig aici
-Vulpea....Vorbeste?
-....Imposibil.Spunea altul
Vulpea ne-a ajutat sa gasim drumul si pe drum ne-a povestit despre cum a ajuns asa.Acesta ajusese asa deoarece a fost egoist odata , iar o vrajitoare l-a blestemat sa aiba chip de vulpe
Nu e prea buna...Dar poate te ajuta cumva
