Intr-o zi de vară mergeam la bunici. Soarele ne încălzea printre crengile fragile, ganganiile erau fericite că razele de soare le ating capsorul mic. Ajunși acolo bunica ne aștepta cu o placinta cu visine.Era ușor amaruie, fix cum imi place mie. Nu o mai văzusem de mult pe bunica si nici ea pe mn. Imi spuse ca am crescut destul de mult și ma făcusem asa de frumoasa: cu ochii(ce culoare au ochii tai) buzele rosiatice de la soarele arzator,nasul mic și plapand era ca nasucul unei pisicute, părul imi mai crescuse, dar la fel de cuminte eram și inteligenta.Toate astea fiind spuse de bunica ma bucurasem destul de mult ca o revăzusem și ca îi auzeam din nou vocea caldă ce imi vorbea incetisor și ca vedeam buzele ușor crestate cum se miscau.
A fost o zi nemaipomenită!
Nu stiu daca am facut bn, dar sper ca da și succes! (sper sa fie aici vreo 10 rânduri de caiet, daca nu mai completezi tu cu ceva)
